AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind instituirea
anului 2025 ca "Anul Rezervistului Militar"
Analizând propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca "Anul Rezervistului Militar" (b564/01.11.2024), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/4609/05.11.2024 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1185/05.11.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr.73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca „Anul Rezervistului Militar”. Potrivit Expunerii de motive, prin adoptarea proiectului de act normativ s-ar crea un climat care să potențeze finalizarea demersurilor legislative pentru creșterea și întinerirea rezervei operaționale, eliminarea discriminărilor și inechităților în domeniul pensiilor militare de stat și îmbunătățirea imaginii rolului rezervistului militar în societatea românească.
2. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Menționăm că, prin Hotărârea de Guvern nr. 467/2010 privind instituirea Zilei Rezervistului Militar, ziua de 31 mai a fiecărui an se sărbătorește cu sprijinul instituțiilor publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, în condițiile legii.
5. Precizăm că, de lege lata, anul 2025 a mai fost instituit ca „Anul Cardinal Iuliu Hossu” prin Legea nr. 290/2023, a fost declarat drept „Anul Centenar al Patriarhiei Române” prin Legea nr. 53/2024, precum și „Anul Național al Copilului” prin Legea nr. 264/2024.
6. Din punctul de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă, propunerea legislativă poate fi îmbunătățită, astfel:
6.1. La art. 2, la alin. (1) și (2), referitor la sintagmele „Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora” și, respectiv, „Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum si instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora”, pentru asigurarea corelării dispozițiilor preconizate pentru cele două alineate, propunem utilizarea unei terminologii unitare cu privire la instituțiile care au obligația organizării manifestărilor dedicate „Anului Rezervistului Militar”, în considerarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 467/2010 privind instituirea Zilei Rezervistului Militar.
Observația este valabilă și pentru sintagmele „manifestări cu caracter aniversar, cultural-educativ, științific și memorialistic, precum și alte acțiuni cu tematică specifică prilejuite de acest eveniment” și, respectiv, „manifestările culturale, memorialistice, educaționale, sau programele de promovare organizate”, fiind necesară, de asemenea, utilizarea unei terminologii unitare cu privire la tipul și natura manifestărilor preconizate a fi organizate.
6.2. La art. 2 alin. (1), semnalăm că, în actuala redactare, norma este insuficient de clară, deoarece nu se înțelege care sunt „structurile militare” sau „organizațiile neguvernamentale” în sarcina cărora cade organizarea manifestărilor prevăzute în norma preconizată, fiind necesară reformularea textului în mod corespunzător, având în vedere și prevederile Hotărârii de Guvern nr. 467/2010.
6.3. La art. 2, referitor la sintagmele „vor organiza” și „vor aloca”, semnalăm că, potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(2) În redactarea actului normativ, de regulă, verbele se utilizează la timpul prezent, forma afirmativă, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziției respective.”.
Ca atare, recomandăm reanalizarea și reformularea normei propuse, în considerarea principiului constituțional al autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia: „Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice”.
Totodată, precizăm că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează regimul general al autonomiei locale, s-a statuat faptul că „Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.”, iar alin. (4) prevede că „(4) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz”.
Conținutul acestui drept cuprinde cele două valențe ale autonomiei - autonomia administrativă și autonomia financiară - și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului. În ipoteza în care sunt adoptate normele prezentei propuneri legislative, în actuala redactare, se poate ajunge la concluzia că Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea respectivă, ar acționa ultra vires, intrând în aria de competență a autorităților executive, singurele cu atribuții a stabilit destinația bugetelor proprii, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorităților administrației publice locale sau centrale.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1213/02.12.2024